Oul încondeiat, simbol al spiritualității românești autentice
Ouăle încondeiate au reprezentat o practică ritualică pentru românii de pretutindeni, încă din vremuri străvechi.
Articol de Iulian Busan, Publicat: 27 Aprilie 2024, 12:23 • Actualizat: 27 Aprilie 2024, 13:52
Sărbătoarea Sfintelor Paști aduce cu sine o reîntoarcere către valoarea tradițiilor autentice românești, iar una dintre concretizările spirituale și artistice ale veșniciei patrimoniului, în această perioadă, îmbracă forma oului încondeiat.
Oul, un simbol al vieții
Încă din cele mai vechi timpuri, meșteșugarii bucovineni au practicat încondeierea ouălor de găină, rață sau struț, acestea fiind considerate un veritabil simbol al vieții și fertilității încă din perioada precreștină.
Folosit pentru diverse procesiuni ritualice, dar și superstiții populare, oul roșu reprezintă pentru creștini sacrificiul suprem, ce datează de două mii de ani.
În funcție de datinile și obiceiurile locale, oul preia elementele decorative ale zonei. Ouăle îmbogățite cu simbolul crucii sunt cele destinate sfințirii în biserică și nu se sparg, relatază Radio România Reșița.
Bucovina și ouăle sfințite
Apariția ouălor cu motive religioase complexe în spațiul Bucovinei a devenit un adevărat ritual al spiritualității rurale, unde localnicii așezau oul sfințit în biserică deasupra tocului ușii pentru a proteja căminul de deochi și energii malefice.
Ouăle bucovinene au fost înzestrate cu motive complicate, ce aduceau la viață, prin desen, ocupațiile tradiționale ale locuitorilor, precum și elemente ale naturii, fiind adesea îngropate la capetele ogoarelor pentru a aduce recolte bogate și protecție împotriva grindinei.
Letiţia Orşivschi Heiser, artizană a oului încondeiat
Tradiția încondeierii ouălor și a conservării acestora în conștiința colectivă de patrimoniu este o inițiativă încărcată de spiritualitate și pasiune pentru identitate, motiv pentru care Letiţia Orşivschi Heiser a reușit, prin tehnicile sale tradiționale de încondeiere, să obțină recunoașterea de-a lungul țării, dar și pe plan internațional, a măiestriei încondeierii ouălor de Paști.
Conform artizanei, oul încondeiat joacă un rol esențial în simbolistica românească, în viața rurală și în tradiția bisericii, fiind o materializare a spiritualității în moștenirea culturală românească.
Profesoară de arte textile și decorative în comuna suceveană Vama, Letiția Orșivschi Heiser și-a transformat casa într-un muzeu autentic românesc, ce ascunde cea mai mare colecție de ouă încondeiate, peste 15.000 de exemplare, exponate autohtone și internaționale
Citește și: Arhiepiscopia Bucureștilor organizează, sâmbătă, Pelerinajul de Florii