Băncile centrale din Europa de Est se numără printre cei mai mari cumpărători de aur din lume, în contextul în care liderii din această zonă geografică văd aurul ca pe o valoare de refugiu, dar care are și un rol în identitatea istorică a ţărilor lor.

Guvernatorul Băncii Naţionale a Cehiei, Ales Michl, a făcut o vizită la Londra, la începutul anului, pentru a vedea stocul de aur în creştere, pe care instituţia pe care o conduce îl depozitează în seifurile Băncii Angliei din subsolul Threadneedle Street.

Misiunea lui Ales Michl de a inspecta rezervele de aur ale Băncii Naţionale a Cehiei depozitate la Banca Angliei face parte din ambiţia afişată public a guvernatorului de a dubla rezerva de aur a Cehiei până la 100 de tone, în următorii trei ani. Ar fi vorba despre o majorare de cinci ori comparativ cu nivelul la care era rezerva de aur a Cehiei în 2022, când Michl a preluat mandatul de guvernator.

„Trebuie să reducem volatilitatea. Şi pentru asta avem nevoie de un activ cu o corelare zero cu acţiunile, iar acest activ este aurul”, a declarat Ales Michl, într-un interviu acordat pentru Bloomberg Television la începutul acestei luni, potrivit Agerpres.

Însă, guvernatorul Băncii Naţionale a Cehiei nu este singurul care a accelerat achiziţiile de aur. La fel au făcut și omologi ai săi, începând de la cei din Polonia și până la cei din Serbia, făcând astfel încercări de a-și diversifica investiţiile şi a paria pe viitoarele scumpiri, ceea ce face din Europa de Est unul dintre cei mai mari cumpărători de metal preţios, ceea ce va ajuta la avansul aurului.

Polonia, pe locul al doilea

Polonia, ţară care împarte o frontieră cu Ucraina, a fost cel mai mare cumpărător de aur din lume în cel de-al doilea trimestru al acestui an, conform datelor furnizate de Consiliul Mondial al Aurului.

Aceste date date arată că în trimestrul al doilea, Banca Naţională a Poloniei a cumpărat 18,7 tone de aur, în timp ce Banca Naţională a Cehiei a cumpărat 5,9 tone de aur. În schimb, rezervele de aur ale Băncii Naţionale a României nu au suferit nicio modificare în al doilea trimestru al acestui an.

Guvernatorul Băncii Naţionale a Poloniei, Adam Glapinski, susține că rezervele de aur şi valută sunt cruciale pentru a proteja economia de evenimente catastrofale. Glapinski a majorat rezervele de aur ale Băncii Naţionale a Poloniei până la aproape 420 de tone în luna septembrie, la aproape jumătate din rezervele Indiei sau Japoniei.

„Am intrat în clubul exclusivist al celor mai mari deţinători de rezerve de aur”, s-a lăudat Glapinski la o conferinţă de presă organizată luna trecută, când şi-a reafirmat obiectivul de a creşte ponderea aurului în rezervele naţionale până la 20%.

Cehii ar putea să se alăture marilor deţinători de aur. Banca Naţională a Cehiei susține că are rezerve valutare cu o valoare de aproximativ 150 de miliarde de dolari, aproape jumătate din PIB-ul Cehiei, una din cele mai mari proporţii din lume.

Pe fondul intensificării evoluţiilor geopolitice, cumpărarea de aur a fost un pariu bun pentru băncile centrale. Analiştii de la Goldman Sachs au inclus aurul printre cele mai bune materii prime care ar trebui achiziţionate în anul 2025, apreciind că preţurile ar putea să continue să crească în mandatul lui Donald Trump, pentru a ajunge la 3.000 de dolari uncia în luna decembrie 2025.

Pentru liderii Europei de Est, aurul este văzut ca o valoare de refugiu dar are şi un rol în identitatea istorică a ţărilor. De exemplu, în muzeul Băncii Naţionale a Ungariei poate fi văzută o sculptură ce înfăţişează o locomotivă din lingouri de aur.

Sculptura face referire la trenul cu care angajaţii Băncii Naţionale au transportat în Austria rezerva de aur la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, pentru a împiedica să fie capturată.

Situaţia este similară în Serbia, unde preşedintele Aleksandar Vucic a promis că va cumpăra lingouri de aur „cu fiecare surplus de bani” care rămâne în bugetul statului „pentru a fi siguri în perioade dificile”.

De la numirea sa în 2012, guvernatorul Băncii Centrale a Serbiei, Jorgovanka Tabakovic, a supervizat o triplare a rezervelor de aur, care au ajuns în prezent la 48 de tone. Creşterea rezervei de aur s-a derulat în strânsă conlucrare cu preşedintele Vucic.

„Aurul creşte ca valoare şi importanţă în perioadele de turbulenţe globale, în special în momentele de conflicte geopolitice şi perioade de inflaţie ridicată. Din păcate, în ultimii ani, am avut ambele fenomene”, a spus Jorgovanka Tabakovic.

Citește și: Gramul de aur, peste pragul de 400 de lei