În perioada Postului Paștilor, cei care se abțin de la hrana de origine animală trebuie să se asigure că nu privează organismul de elementele nutriționale corespunzătoare, notează Radio România Antena Satelor.

În meniul de post pot fi incluse leguminoase, precum năut, linte (verde, roșie sau maro) și mazăre, deoarece toate conțin preponderent fibre și carbohidrați complecși, cu absorție lentă și care conțin mai mulți nutrienți.

Semințele (in, de dovleac, de floarea-soarelui, de cânepă) sunt, de asemenea, o sursă de proteine și fibre. Acestea pot fi consumate ca gustare, contribuind în acest fel la o digestie bună, sau adăugate peste o salată de crudități.

Postul Mare al Paștilor poate fi definit ca o perioadă de restricții alimentare și comportamentale asumate benevol, implicând un șir de provocări ce urmează a fi gestionate pentru o perioadă de 7 săptămâni.

Hrana procesată, de evitat

Urmarea unui regim alimentar monoton poate genera deficiențe nutriționale, dezechilibru energetic, sporirea riscului de apariție a bolilor cronice și dereglări ale digestiei, în special în cazul predominării produselor intens prelucrate, cele ambalate.

Nutriționiștii recomandă conumul zilnic a cel puțin cinci porții de fructe și legume (trei de legume și două de fructe). Nu ezitați să adăugați în această perioadă legumele de sezon – urzicile, spanacul, ceapa verde, leurda și ridichile, bogate în antioxidanți și microelementele necesare pentru o bună funcționare a organismului. Totodată, adăugați în meniul zilnic 2-3 porții de cereale integrale, 1-2 porții de leguminoase (fasole, mazăre, năut, linte, soia și produse din soia), 30-40 g de nuci și semințe, dar și fructe uscate, 4-5 lingurițe de uleiuri nerafinate. Din produsele conservate, optați pentru cele congelate, deshidratate sau murate.

Consumul excesiv de produse rafinate determină în post fluctuații ale zahărului din sânge. O glicemie instabilă poate genera în timp rezistență la insulină și apariția diabetului zaharat de tip II. La nivel național, conform studiului STEPS (2021), fiecare a zecea persoană (9,9%) are zahărul din sânge măsurat pe nemâncate alterat sau o stare de prediabet.

Citește și: Femeile sunt mai predispuse la astenia de primăvară