Costurile de împrumut ale Franței au continuat să crească, în condițiile în care investitorii sunt îngrijorați că guvernul francez întâmpină dificultăți în adoptarea bugetului de stat, după valul de proteste care a cuprins țara.

Piața obligațiunilor franceze a fost afectată de un nou val de vânzări, iar diferența dintre randamentele obligațiunilor franceze și germane cu scadența la 10 ani, un indicator al primei de risc asociate datoriei Franței, a urcat la cel mai ridicat nivel din ultimii aproape 15 ani.

Randamentul obligațiunilor de stat franceze pe 10 ani, cunoscute sub denumirea de Obligations Assimilables du Trésor (OAT), a depășit 5%, cel mai ridicat nivel din iulie 2022.

Evoluția a făcut ca dobânzile la care Franța se împrumută pe 10 ani să le depășească pe cele ale obligațiunilor de stat americane cu aceeași scadență, pentru prima dată din 2013.

Volatilitatea de pe piețele financiare apare într-un moment în care guvernul francez încearcă să adopte bugetul pentru anul viitor, în timp ce țara își revine după protestele de amploare care au degenerat în violențe la sfârșitul săptămânii trecute.

Zeci de mii de persoane au participat inițial la manifestații pașnice, cerând mai mulți profesori și reabilitarea școlilor aflate într-o stare avansată de degradare.

În ultimele zile însă, diferite grupuri de manifestanți s-au confruntat cu forțele de ordine în orașe precum Paris, Bordeaux, Nisa și Marsilia.

Clădiri publice au fost atacate, iar mii de magazine și alte spații comerciale au fost jefuite.

Blocaj politic și presiuni asupra finanțelor publice

În paralel, blocajul parlamentar a împiedicat adoptarea planurilor președintelui Emmanuel Macron de majorare a vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani, precum și a unei serii de măsuri destinate limitării cheltuielilor publice.

Deficitul bugetar al Franței a reprezentat 5,1% din produsul intern brut (PIB) în 2025, în timp ce datoria publică a ajuns la 115,6% din PIB.

Situația este complicată și de creșterea inflației, provocată de războiul din Iran, care exercită presiuni puternice asupra guvernelor cu niveluri ridicate ale datoriei publice.

Jim Reid, strateg de piață la Deutsche Bank, a declarat că valul de vânzări de obligațiuni guvernamentale franceze începe să se extindă și asupra altor țări.

„Printre altele, diferența dintre randamentul obligațiunilor italiene pe 10 ani și cel al obligațiunilor germane a crescut cu 3,8 puncte de bază, ajungând la 116 puncte de bază, în timp ce diferența pentru Spania a crescut cu 3,1 puncte de bază, până la 66 de puncte de bază, cel mai ridicat nivel din iunie 2025”, a explicat el.

BCE ar putea amâna o nouă majorare a dobânzilor

Carsten Brzeski, economist la banca ING, a afirmat că majorarea randamentelor obligațiunilor a consolidat orientarea „restrictivă” a politicii monetare a Băncii Centrale Europene (BCE), înaintea deciziei privind dobânzile, programată săptămâna viitoare.

BCE a majorat ultima dată dobânda-cheie în septembrie, până la 2,5%.

„Este foarte probabil ca BCE să mențină dobânzile neschimbate săptămâna viitoare și să amâne până în decembrie orice decizie privind o nouă majorare”, a declarat Brzeski.

Potrivit economistului, o soluție la actualele probleme bugetare ale Franței ar putea reduce presiunile de pe piețele obligațiunilor și ar permite BCE să continue majorarea dobânzilor.

„Orice soluție la actualele dificultăți fiscale ale Franței ar putea aduce o oarecare relaxare pe piețele obligațiunilor și ar permite BCE să continue creșterea ratelor dobânzilor. În absența unei soluții, piețele obligațiunilor au preluat rolul BCE, făcând mai puțin probabile noi majorări ale dobânzilor”, a explicat el.

Moody’s menține ratingul de credit al Franței, dar lansează un avertisment

Moody’s a menținut ratingul de credit al țării neschimbat pe fondul incertitudinii politice și al creșterii costurilor de împrumut care au înrăutățit situația datoriei Franței.

Guvernul încearcă încă să țină sub control tulburările tot mai mari de pe piața obligațiunilor, notează NYT.

Săptămâna aceasta, investitorii au continuat să ocolească datoria franceză, împingând randamentul obligațiunilor pe 10 ani peste 5% pentru prima dată din 2002, ceea ce a crescut costul împrumuturilor publice. Guvernul a primit un mic respiro vineri seara târziu, după ce agenția de rating Moody’s a menținut ratingul de credit al țării la Aa3, evitând astfel posibilitatea unei mici degradări.

Cu toate acestea, Moody’s a subliniat că perspectiva rămâne negativă și că Franța are încă nevoie de un „efort fiscal semnificativ și susținut” pentru a stabiliza povara datoriei.

Îngrijorările legate de finanțele publice ale Franței se acumulează de ani de zile, dar situația s-a agravat în ultimele luni, pe măsură ce costurile de împrumut au crescut în întreaga lume, ceea ce a expus vulnerabilitatea Franței pe piețe.

Datoria țării a crescut rapid în ultimii ani și se așteaptă să depășească 120% din dimensiunea economiei sale anul viitor.

În lipsa unui plan guvernamental iminent de reducere a împrumuturilor, factura cu dobânzile datoriei Franței va crește și mai mult, concurând cu celelalte numeroase cerințe asupra bugetului francez, de la finanțarea suplimentară pentru școli până la pensiile pentru o populație în curs de îmbătrânire.

Mai multe crize încep să se desfășoare în același timp.

Blocajul politic dinaintea alegerilor prezidențiale de primăvara viitoare face dificilă adoptarea de către guvern a unui buget care ar reduce chiar și modest deficitul bugetar anul viitor. Pe deasupra, protestele legate de costul vieții fac și mai puțin probabilă perspectiva unei consolidări fiscale, sub forma unor reduceri de cheltuieli sau creșteri de taxe. Multe dintre aceste demonstrații au degenerat în violență săptămâna trecută.

„Procesul bugetar pentru 2027 coincide cu unele dintre cele mai ample proteste sociale pe care le-a cunoscut Franța în mulți ani”, a notat Moody’s într-un comunicat.

Moody’s a menținut ratingul Franței de tip investment grade ușor mai ridicat decât cele acordate de Fitch și S&P, alte două mari agenții de rating, care au retrogradat țara anul trecut.

Într-un semn al sentimentului negativ, investitorii cer prime mult mai mari pentru a împrumuta Franța în comparație cu Germania, care este considerată cel mai sigur activ al Europei.

Provocarea pentru Franța este că problemele sale încep să se alimenteze reciproc și riscă să devină o spirală.

Economia era deja slabă anul acesta, cu o contracție în primul trimestru și o stagnare în al doilea trimestru. Protestele și jafurile din această lună sunt așteptate să afecteze și mai mult creșterea. Creșterea economică scăzută face situația datoriei mai greu de gestionat.

Franța intră într-o „perioadă lungă de incertitudine” până în primăvara și vara anului viitor, a spus Charlotte de Montpellier, economist la banca ING. Blocajul politic ar putea pune în pericol adoptarea unui buget care să reducă deficitul. Fără un buget nou, deficitul ar crește și ar agrava povara datoriei. „Este un moment total nepotrivit”, a spus ea.

Moody’s a spus că se așteaptă ca actualul guvern să adopte un buget nou, chiar dacă va trebui forțat, dar a adăugat că următorul președinte și guvern vor trebui să reducă deficitul mai ferm.

Totuși, Moody’s a pus sub semnul întrebării perspectivele unor schimbări substanțiale din cauza tensiunilor sociale și a creșterii economice scăzute. „Ca urmare, povara datoriei va continua să crească pe tot parcursul deceniului rămas”, a transmis agenția de rating.

Citește și: Din cauza secetei, importurile de porumb ale Uniunii Europene au crescut cu 40%