Rezultatele parțiale ale alegerilor parlamentare din Israel arată că veteranul premier Benjamin Netanyahu se află înaintea rivalului său, fostul șef al armatei Gadi Eisenkot, dar nu dispune încă de o majoritate în Parlament.

După numărarea a 85% dintre voturi, partidul Likud și aliații săi de extremă dreapta și evrei ultraortodocși ar urma să obțină 53 dintre cele 120 de mandate ale Knessetului.

Partidul Yashar al lui Eisenkot și celelalte trei partide evreiești de opoziție din blocul său ar obține 48.

Ambii lideri au declarat că vor încerca să formeze o coaliție de guvernare, notează BBC.

Partidele conduse de lideri arabi, care se îndreaptă spre un rezultat fără precedent de 19 mandate, ar putea avea un rol decisiv în formarea viitorului guvern israelian. Totuși, toate partidele evreiești, cu o singură excepție, s-au angajat să nu colaboreze cu ele.

Între 430.000 și 480.000 de voturi exprimate prin proceduri speciale, inclusiv de militari, diplomați și pacienți din spitale, nu au fost încă numărate. Astfel, ar putea trece încă o zi sau două până la aflarea rezultatelor finale.

După confirmarea acestora, președintele Isaac Herzog va organiza consultări cu toate formațiunile politice și îi va încredința formarea guvernului liderului despre care consideră că are cele mai mari șanse de reușită. Procesul ar putea dura săptămâni.

Dacă încercările eșuează, în cele din urmă ar trebui organizate noi alegeri.

În timpul unei întâlniri la reședința sa din Ierusalim, Isaac Herzog a salutat prezența de 77,7% la scrutinul de marți, cea mai ridicată din Israel din ultimele peste două decenii.

„Este un motiv de mândrie pentru societatea israeliană și a fost remarcabil să vedem cât de profundă este dorința de democrație în Israel”, a declarat el.

Președintele a adăugat că se așteaptă să primească rezultatele oficiale săptămâna viitoare, după care va începe discuțiile cu fiecare formațiune: „Trebuie să facem tot ce putem, mai ales după ziua de ieri, pentru a evita un nou scrutin. Așadar, mă aștept ca toți cei care vin aici să o facă având o atitudine deschisă.”

Atât premierul, cât și principalul său rival au insistat că lor ar trebui să le fie încredințată misiunea formării unei coaliții de guvernare.

Eisenkot a declarat că publicul „s-a pronunțat în favoarea schimbării”, după ce primele sondaje la ieșirea de la urne, publicate de trei televiziuni israeliene, estimau că „Blocul Schimbării”, condus de el, va obține între 52 și 53 de mandate, față de 50 pentru blocul lui Netanyahu.

„Coaliția eșecului a pierdut încrederea poporului”, le-a spus el susținătorilor reuniți la sediul electoral al Yashar din Tel Aviv. „Voi lucra împreună cu partenerii mei pentru ca decizia poporului să se concretizeze într-un guvern sionist.”

Ulterior, televiziunile și-au actualizat estimările. Două anticipau o egalitate între blocurile rivale, cu câte 51 de mandate, iar una acorda blocului lui Netanyahu un avans de trei mandate.

Netanyahu a apărut apoi la sediul Likud din Ierusalim și a declarat că blocul său de dreapta a câștigat o „largă majoritate”.

„Trebuie să constituim un guvern național puternic, de dreapta”, a spus el. „Este interzis, pur și simplu interzis, să punem Israelul în pericol prin formarea unui guvern care se sprijină pe partide arabe antisioniste.”

Pe măsură ce voturile au fost numărate miercuri, a devenit evident că blocul său obținuse un rezultat mai bun decât anticipaseră sondajele la ieșirea de la urne și se îndrepta spre 53 de mandate. Totuși, cifra este cu 15 mandate mai mică decât numărul pe care îl deținuse la un moment dat în legislatura precedentă.

Alegerile de marți au fost primele de la atacurile mortale conduse de Hamas asupra Israelului la 7 octombrie 2023 și de la războaiele care au urmat în Gaza, Liban și Iran.

Israelienii le-au considerat și unele dintre cele mai importante alegeri din istoria țării, deoarece puteau decide nu doar cine îi va conduce, ci și dacă Israelul își va continua actuala traiectorie de linie dură, religios-naționalistă.

Principalele teme ale campaniei au inclus stabilirea responsabilității pentru eșecurile de securitate care au permis atacurile din 7 octombrie, modul de desfășurare a războaielor regionale, încorporarea în armată a bărbaților evrei ultraortodocși, reformele judiciare și poziția internațională a Israelului.

Avigail Levine, din Kfar Saba, care a votat pentru partidul de opoziție Beyachad, condus de fostul premier Naftali Bennett, a declarat pentru BBC că este dezamăgită de rezultate.

„Speram la o nouă conducere. Simt că avem nevoie de ea ca națiune”, a spus femeia, adăugând: „Cei care erau la putere pe 7 octombrie nu ar trebui să mai fie la putere acum.”

Potrivit acesteia, oamenii sunt frustrați deoarece Netanyahu nu și-a asumat responsabilitatea pentru cele întâmplate în urmă cu trei ani, când aproximativ 1.200 de persoane au fost ucise și alte 251 au fost luate ostatice. Bunica soțului ei s-a numărat printre cei care au murit în kibuțul Be’eri.

Gal, din Ramat Gan, a spus că l-a votat pe Netanyahu deoarece israelienii „nu se pot relaxa și nu pot trăi în pace cu vecinii, când tot ce vor aceștia este să ne șteargă de pe hartă”. El a mai spus că îi este „teamă de consolidarea partidelor politice arabe”.

Likud a acuzat, miercuri, partidele arabe că ar fi „furat” alegerile. Formațiunea a susținut că acestea ar fi recurs la „mită, amenințări, violență, fraudă și folosirea unor programe informatice interzise pentru mobilizarea alegătorilor”, fără a prezenta vreo dovadă. Comisia Electorală Centrală a anunțat că va examina acuzațiile în cadrul unei verificări postelectorale.

Cele două partide arabe, Lista Arabă Unită și Lista Comună, ar urma să obțină aproape dublul numărului de mandate, pe fondul creșterii puternice a prezenței la vot în rândul arabilor israelieni. Aceștia reprezintă aproximativ o cincime din populație și se descriu adesea drept cetățeni palestinieni ai Israelului.

Mahdi Kabaha, care locuiește într-un sat din apropiere de Haifa și a participat la mobilizarea alegătorilor arabi, a descris rezultatul drept „istoric”.

„Cetățenii arabi au ieșit la vot și au spus clar: vrem să avem un cuvânt real de spus în această țară”, a declarat el.

Liderul Listei Comune, Yousef Jabareen, a declarat pentru BBC că alegătorii arabi au fost motivați, în parte, de posibilitatea înlăturării din funcție a ministrului de extremă dreapta al Securității Naționale, Itamar Ben-Gvir. Jabareen l-a acuzat pe acesta de rasism și de „provocări împotriva comunității noastre”.

Ben-Gvir, liderul partidului Puterea Evreiască, a cerut anexarea Cisiordaniei ocupate, înființarea de așezări evreiești în Gaza și „emigrarea voluntară” a palestinienilor. Mai multe țări occidentale i-au impus sancțiuni pentru incitare împotriva palestinienilor.

Liderul Listei Arabe Unite, Mansour Abbas, care a participat la coaliția de guvernare de scurtă durată formată după alegerile din 2021, a declarat marți seară că speră ca „numerele să se potrivească și noi, Blocul Schimbării și Lista Arabă Unită, să putem asigura cele 61 de mandate în Knesset”.

Liderul partidului de stânga Democrații, Yair Golan, le-a transmis partenerilor săi din blocul lui Eisenkot că există o „oportunitate de a forma un guvern al schimbării în parteneriat” cu partidele arabe și de a înlocui coaliția lui Netanyahu „Nu avem niciun viitor aici dacă nu încetăm să ne temem. Și dacă nu punem capăt rasismului”, a scris el pe X.

Eisenkot a formulat anterior obiecții sau a impus condiții pentru o asemenea alianță, inclusiv recunoașterea Israelului ca stat evreiesc și democratic și a Hamas ca organizație teroristă care trebuie distrusă. Între timp, partidele de dreapta din blocul său au respins categoric o astfel de alianță.

„Partidele de opoziție nu pot impune nicio condiție”, a declarat Jabareen. „Dacă opoziția din Israel este dispusă să ofere o schimbare reală și de substanță și o alternativă la guvernul periculos de extremă dreapta... va trebui să negocieze cu noi”, a conchis el.

Citește și: Înarmat cu un cuțit, un individ a atacat un paznic al Ambasadei Israelului din Belgrad